Universitatea din Craiova deschide anchetă internă în scandalul cărților scrise în pușcării

Senatul Universității din Craiova s-a reunit marți, iar membrii acestuia au decis cercetarea într-o comisie specială a cadrelor universitare care au avizat lucrările publicate de mai multe persoane aflate în penitenciare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Am aprobat acum o jumătate de oră o decizie prin care se organizează o comisie specială care va analiza dacă toți cei care au semnat acele recomandări au încălcat codul deontologic. De asemenea, s-a stabilit ca, în perioada următoare, recomandările să fie eliberate numai după ce cadrul universitar va primi aprobarea Consiliului Director al Universității din Craiova”, a declarat Dan Claudiu Dănișor, rectorul Universității din Craiova.

DNA a deschis dosar penal în cazul cărților scrise de către deținuți și face verificări privind favorizarea făptuitorului, fiind vizați profesori universitari care au coordonat sau validat lucrările, reprezentanții editurilor care le-au publicat și funcționari ai ANP care au propus eliberarea.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) s-au sesizat din oficiu cu privire la suspiciune săvârșirii infracțiunii de favorizarea făptuitorului, în modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infracțiuni de corupție, în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanțele de judecată.

„Potrivit procesului verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurori, fapta ar fi fost săvârșită de mai multe persoane care au acționat concertat în scopul de a crea aparența că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiționat. Dintr-o notă întocmită de Administrația Națională a Penitenciarelor, precum și din datele existente în spațiul public rezultă indicii că, în realitate, aceste condiții nu erau îndeplinite, iar prin faptele săvârșite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate”, arată DNA, într-un comunicat de presă transmis marți.

Potrivit procurorilor, printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni de corupție se regăsesc deținuți care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puțin decât stabilise instanța de judecată, „exclusiv ca urmare a activității infracționale care face obiectul sesizării din oficiu”.

Conform articolului 96 alineatul 1, litera f) din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor, în cazul elaborării de lucrări științifice, se consideră 30 de zile executate pentru fiecare lucrare științifică.

„Pentru a profita de această prevedere, s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanți ai unor edituri și membri ai comisiilor din penitenciare, care au acționat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări științifice, iar pedepsele aplicate de instanțe să se considere ca executate”, susțin procurorii.

Astfel, mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanță științifică a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării și fără a cunoaște viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate.

„Aceste recomandări ar fi avut o natură generică și ar fi fost folosite, uneori, în aceeași formă, pentru elaborarea unor multiple lucrări cu caracter științific”, se mai arată în comunicatul citat.

De asemenea, alte cadre universitare ar fi acceptat să valideze valoarea unor lucrări și să le includă în evidența unor conferințe științifice internaționale, în condițiile în care activitatea de elaborare desfășurată de autor durase câte o oră pentru fiecare comunicare.

„Se observă că ar exista o discrepanță între prestigiul presupus al unei asemenea manifestări și implicarea reală a autorului, care a determinat ca fiecare oră de activitate să reducă durata pedepsei executate cu câte 30 de zile”, potrivit DNA.

Totodată, ar fi existat persoane care au acceptat să elaboreze lucrări cu un aparent caracter științific și care au fost asumate ulterior de persoanele condamnate, mai spun procurorii.

„Lucrările pretins a fi fost realizate în penitenciar citează opere la care autorul nu a avut acces nici la bibliotecă, nici online, iar timpul dedicat elaborării lucrărilor este în mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori 6 ore și 40 de minute pentru elaborarea unei lucrări de 212 pagini). În aceste împrejurări, concluzia este că autorul real este o altă persoană”, susțin procurorii.

Mai mult, reprezentanții unor edituri ar fi acceptat publicarea lucrărilor fără a se raporta în niciun fel la valoarea științifică acestora și interesul pieței de carte, în tiraje infime, care nu au fost puse în vânzare în circuitul comercial obișnuit.

„Modalitatea atipică de încheiere și executare a contractelor în raport cu celelalte lucrări publicate de aceleași edituri demonstrează că aceste persoane nu ar fi acționat în scopul pentru care a fost înființată persoana juridică, ci exclusiv pentru a împiedica executarea pedepsei în condițiile stabilite de instanță”, potrivit DNA.

Pe de altă parte, funcționari din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor cu atribuții în analiza condițiilor prevăzute de lege pentru a propune liberarea condiționată ar fi acceptat susținerile condamnaților și le-ar fi acordat beneficiul legal menționat, în lipsa oricărei cenzuri cu privire la temeinicia acestora. Astfel, au existat situații în care persoanele condamnate nu figurau în tabelele de pontaj sau au elaborat în același interval patru lucrări științifice în paralel, împrejurări care arată că era în mod obiectiv imposibil să fie autorii acestor opere.

„Aceste împrejurări au dat naștere unui adevărat fenomen de natură să lipsească de conținut deciziile instanțelor (în luna decembrie doar la Penitenciarul Rahova erau în curs de elaborare 46 de lucrări pretins științifice)”, mai arată DNA.

Ministerul Justiției a făcut publice, la începutul anului, titlurile lucrărilor științifice elaborate și publicate de deținuți în perioada 2013 – 2015, furnizate de ANP.

Potrivit datelor transmise de ANP, 188 de deținuți au scris și publicat peste 400 de cărți în ultimii doi ani.

Dan Voiculescu, Dan Diaconescu, Ioan Niculae, George Copos, Gigi Becali și Cătălin Voicu se numără printre condamnații celebri care s-au ocupat susținut de scrierea de cărți în penitenciar, dovadă multiplele titluri publicate, valorând fiecare o lună de detenție în minus.

Ministrul Justiției, Raluca Prună, declara, în 6 ianuarie, la Digi24, că va dispune măsuri deloc blânde dacă va constata, în urma unei analize asupra lucrărilor publicate de deținuți, că legea a fost încălcată sau aplicată defectuos în această privință.

Ea arăta că, din 2007 până în 2010, la nivelul sistemului penitenciar din România, a fost o lucrare scrisă pe an, în 2011 au fost trei lucrări, în 2012 – șase, 2013 – 11, 2014 – 69, iar în 2015 se atinge un vârf, cu 331 de lucrări științifice.

Potrivit articolului 96 alineatul 1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, „pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii școlare și formării profesionale, în vederea acordării liberării condiționate, se calculează după cum urmeaza: (…) f) în cazul elaborarii de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovatie brevetate”.